Proiectarea ventilatiei mecanice si a aerului conditionat

PROIECTAREA VENTILATIEI MECANICE / INSTALATII DE AER CONDITIONAT
2.11 Cerința vA fi îndeplinitA dacă furnizarea se face cu scopul de a proteja livrările de aer proaspat de contaminari dăunătoare sănătății. Aer "inlets" pentru sistemele de ventilație nu trebuie să fie amplasate jos, unde acestea pot extrage aer contaminat.

2.12 Orientarea privind măsurile de design pentru a evita contaminarea legionelozei, incluzand caracteristici de design ce nu sunt legate de ventilatia cladirii, este prevazut în HSE Controlul legionelozei. Relevante sunt punctele 71 și 89.

2.13 Orientarea privind circularea aerului in aer condiționat și sisteme de ventilație mecanice este dat în HSE Locul de Munca (sănătate, siguranță și bunăstare) Regulamentele 1992 Codul Aprobat al bunelor practici și Orientarea L24, relevant este alin 32.

Abordări alternative
2.14 Ca o alternativă la alineatele 2.11 - 2.13 cerința va fi îndeplinita:
a. urmând recomandările relevante ale BS 5720: 1970 Cod de practică pentru ventilație mecanica și aer condiționat în clădiri. Relevante sunt clauzele 2.3.2, 2.3.3, 2.4.2, 2.4.3, 2,5, 3.2.6, 3.2.8 și 5.5.6; sau
b. urmând recomandările relevante ale CIBSE B Ghidul de instalare și datele echipamentelor. Secțiunile relevante sunt B2 ventilație și aer condiționat (cerințele) și B3 ventilație și aer condiționat (sisteme, echipamente și de control).

SECȚIUNEA 601 LOCATILE CE CONTIN O BAIE SAU UN DUS

601-01 DOMENIUL DE APLICARE
601-01-01 Cerințele specifice din prezenta secțiune se aplică locatiilor care conțin bai, dusuri, precum și zonele înconjurătoare. Acestea nu se aplică în facilitățile pentru cazuri de urgență, în zone industriale și laboratoare. Pentru locații care conțin de bai sau dusuri pentru tratament medical, sau pentru persoanele cu handicap, pot fi necesare cerințe speciale.

601-02 CLASIFICAREA ZONELOR
601-02-01 Aceste cerințe se bazează pe dimensiunile a patru zone: zona 0, zona 1, zona 2 si zona 3. Zonele se stabilesc ținându-se cont de ziduri, usi, partiții fixe și etaje, unde acestea limiteaza aria zonei. Cifrele 601A și 601B sunt exemple de zone.

Zona 0 este zona interioara din baia cu cadă sau bazin. Într-o locatie care conține un duș fără un bazin, zona 0 este limitata de podea și de o suprafata inalta, la peste 0.05m de podea. În acest caz:
(i) în cazul în care capul de duș este demontabil, zona 0 este limitat de o suprafata verticala, cu o rază de 1,2 m pe orizontală de la priza de apa la perete, sau
( ii) în cazul în care capul de duș nu este demontabil, zona 0 este limitata de suprafata verticala cu o rază de 0,60 m de la capul de duș.

Zona 1 este limitată de:
(i) suprafata superioara din zona 0 și suprafata orizontala la 2,25 m deasupra podelei; și
(ii) (a) de către suprafata verticala a tubului de baie sau duș și include spațiul de sub cadă de baie sau duș si este accesibilă fără a se folosi de un instrument, sau (b) pentru un duș fără bazin și cu, cap demontabil, suprafata verticala cu o rază de 1,2 m de la priza la perete, sau (c) pentru un duș fără un bazin și cu un cap de duș, care nu este demontabil, suprafata verticala cu rază de 0,60 m de la cap de duș.

Zona 2 este limitată de:
(i) o suprafata verticala exteriorara fata de zona 1 și paralel cu planul vertical care e de 0.60m exteror fata de zona 1; și
(ii) podea si de suprafata orizontala aflata la 2.25m deasupra podelei. În plus, în cazul în care înălțimea tavanului este mai mare de 2,25 m, spațiul de deasupra zonei 1 până la tavan sau o înălțime de 3,0 m deasupra podelei, se incadreaza in zona 2.

Zona 3 este limitată de:
(i) suprafata verticala externa zonei 2 și paralela cu planul vertical de 2,40 m extern zonei 2, și
(ii) podea si de suprafata orizontala aflata la 2.25m deasupra podelei. În plus, în cazul în care înălțimea tavanului este mai mare de 2,25 m, spațiul de deasupra zonei 1 până la tavan sau o înălțime de 3,0 m deasupra podelei, se incadreaza in zona 3.

601-05 APLICAREA MASURILOR DE PROTECTIE IMPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE

601-05-01 în zona 0, protecție de către SELV la o tensiune nominală (U°) fara sa depaseasca 12 V rms. a.c. Este permis ca surasa de siguranță sursa sa fie instalata în afara zonelor 0, 1 și 2.
601-05-02 Măsurile de protecție impotriva obstacolelor (Regulamentul 412-04) și plasarea inacesibila (Regulamentul 412-05) nu sunt permise.
601-05-03 Măsurile de protecție locatia aerului izolant (Regulamentul 413-04), (Regulamentul 413-05) nu sunt permise.

SELECTIE DE MONTAJ AL ECHIPAMENTULUI 601-06, NORME COMUNE SI INFLUENTE EXTERIOARE
601-06-01 echipamentele electrice trebuie să aibă cel puțin următoarele grade de protecție:

		Zona	Gradul de protectie necesar echipamantului de instalatie	Unde jeturile de apa au posibilitatea de a fi folosite pentru a curata (bai sau dusuri)
		Zona 0	IPX7 sau daca echipamentul nu este codat IP	IPX7 sau daca echipamentul nu este codat IP
		Zona 1	IPX4 sau daca echipamentul nu este codat IP	IPX5 sau daca echipamentul nu este codat IP
		Zona 2	IPX4 sau daca echipamentul nu este codat IP	IPX5 sau daca echipamentul nu este codat IP
		Zona 3	Se aplica reguli generale	IPX5 sau daca echipamentul nu este codat IP

601-09 CURENT FIXAT - UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI
601-09-01 în zona 0, doar curentul fixat, ce poate fi în mod situat doar în Zona 0, poate fi instalat și trebuie să fie adecvat pentru condițiile din zona respectivă.
601-09-02 Alte echipamente care pot fi în mod rezonabil situate în zona 1, cu condiția ca:
(a) sa fie adecvat pentru condițiile din zona respectivă.
(b) Furnizarea de circuit în plus sa fie protejat de curent rezidual cu dispozitiv de protecție (1 Δ n), nu mai mare de 30 mA, în conformitate cu Regulamentul 412-06.
601-09-03 următoarele cerințe nu se aplică pentru curentul fixat, folosind echipamente furnizate de SELV în funcție de condițiile de 411-02 și regulamente 601-03-02. Următoarele echipamentele pot fi instalate în zona 2, dacă aceasta este adecvata pentru utilizarea în zona respectivă:
(i) un ventilator în conformitate cu standardele relevante.

Exemple de dimensiuni ale zonelor fig. 610 A & 610 B

Vedere in plan

Vedere de sus

TIPURI INDUSTRIALE

Există diverse modalități de a calibra un sistem de ventilare industrială. Cel mai simplu si cel mai utilizat este așa-numitul sistem de "pierdere constantă de încărcătură", în care pierderea încărcaturii per metru liniar sa fie păstrata constant pentru toate canalele. Diversele ramuri ale canalelor trebuie sa fie, ca dimensiune, în funcție de capacitatea debitelor specifice, astfel încât toate incarcarile specifice sa ramana constanta (ca în rețelele de joasă presiune care au structuri simetrice). Formula de calcul a pierderilor de încărcare într-o secțiune transversală rotundă, de viteză scăzută a aerului este urmatoarea:
p = 3,9 × f (LD1.22) V1.82 în cazul în care:
p = pierderea de încărcare exprimată în Pa
f = coeficientul suprafetei interna a canalelor (0.9 este pentru foaie de metal)
L = lungimea în metri a canalelor tip plinta
D = diametrul canalelor tip plinta
V = viteza din canale în m / s

Să luăm, de exemplu, sistemul cu aspect simetric prezentat în Fig. 11, și sa presupunem că este necesar un debit al aerului de 1300 m3/h, împărțit după cum urmează:
B = 200 m3 / h
D = 500 m3 / h
C = 300 m3 / h
E = 300 m3 / h

Cu o constantă încărcătură pierdere de 0,8 Pa/m (Pascal/metru liniar de canal), sa stabilim lungimi diferite secțiuni de canale: 1,2,3,4,5,6,7.
Aplicarea debitului de aer dorit și viteza aerului din exteriorul canalelor, astfel se poate calcula diametrul necesar pentru fiecare sectiune a sistemului. Deoarece nu este fezabil să utilizați canale ce se intersecteaza si care au diametre diferite (de regulă, atunci când se efectuează instalații de ventilație, anumite dimensiuni trebuie să fie respectate), sa presupunem ca acest sistem trebuie să fie instalat într-un spațiu cu un plafon maxim admisibil, zona de 250 mm. Acum, trebuie să se definească diametrele echivalente, folosind 250 mm ca dimensiune maximă. Acum, mergând la tabelul cu diametre echivalente arătat aici - care se bazează pe conceptul conform caruia un anumit dreptunghi din canale poate fi considerat ca fiind echivalent cu o runda de canale tip plinta de un anumit diametru - ne putem defini această ultimă variabilă în sistem. Toate valorile obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos. Acestea trebuie să includă diferitele componente și măsurători, care vor fi folosite pentru a realiza sistemul (a se vedea tabelul).

	Tabel de instalatii
	Sectiunea	q (m3/h)	Lungime (m)	Diametru (mm)	P (Pa)	Diametrul Echi.(mm)	Canal A+B (mm)	(l/s)
	1	1300	10	480	8	482	250×850	360
	2	1100	10	450	16	457	250×750	305
	3	800	10	420	24	429	250×650	220
	4	300	20	280	40	273	250×250	85
	5	200	20	250	24	244	250×200	56
	6	300	30	300	40	299	250×300	85
	7	500	5	370	28	381	250x500	140

SFATURI GENERALE DE INSTALARE
O secțiune de canale drepte (sau o amortizorul de zgomot) ar trebui să fie instalate la intrarea si iesirea Extragatorului pentru a reduce la minim pierderea de eficiență datorită turbulențelor debitului de aer. Minimele recomandate pentru lungimile secțiunii sunt simple 1 × diametrul portului de iesire din priza și 3 × diametrul portului de intrare in priza. Aceste secțiuni nu trebuie să conțină filtre sau alte părți ale sistemului. Diametrul circular corespunzator pentru canale rotunde sau dreptunghiulare pot fi calculate utilizând următoarea formulă:
D = k4-l × l-π-H-l ×-ll-LB
H = înălțimea de canale tip plinta
B = lățime de canale tip plinta
D = diametru de canale tip plinta

EXTRACTORI INDUSTRIALI PENTRU ELIMINAREA EXCESULUI DE CALDURA
Pentur utilizarea extractorilor este de preferat re-stabilirea condițiilor climaterice, care au fost modificate de căldură. Când temperatura crește într-o cameră unde oamenii lucreaza, condițiile de muncă sunt modificate, iar acest lucru poate avea un efect negativ asupra eficienței producției. Când proiectare a unui sistem de aerisire pentru scădere a temperaturii camerei, numărul necesar de modificari ale aerului în raport cu cantitatea de căldură pentru a fi dispersate, trebuie să fie determinată. Primul lucru de facut este sa identifice cauza de creșterea temperaturii, precum și orice alți factori care ar putea fi implicati.

CUM SE CUANTIFICA SURSA CALDURII
Practic, cei doi factori de luat în considerare sunt:
1) Căldura produsa de ocupantii camerei
2) Căldura produsa de elemente ca utilaje, motoare, transformatoare, lumini, etc
Următorul tabel oferă valorile pentru sumele de căldură produse de către echipamentele de iluminat și de mașini electrice

	EFICIENTA MASINILOR ELECTRICE
	Eficienta	Pierderea de caldura
	Monitoare electrice 70-95%	5-30%
	Transformatoare 90%	~10%
	Redresoare 80-97%	2,5-20%
	Alternatoare	2-23%

CUM SE DETERMINA VALOAREA SCHIMBURILOR DE AER NECESARE PENTRU A ELIMINA EXCESUL DE CALDURA
Odată ce sursa de caldura a fost determinată, căldură dispersata în camera trebuie să fie cuantificata, ținând cont de faptul că fiecare watt consumat corespunde cu aproximativ 0,86 kcal/h. Schimbarile de aer necesare pentru a modifica rata de dispersie a aceastei călduri este calculata pe baza totală de căldură dispersata în kcal, folosind următoarea formulă:

Unde:
T este temperatura maxim admisibilă, diferența dintre temperatura de cameră și de schimbul de aer.
Un exemplu de calcul: Un transformator de 300w este instalat într-o cabina de transformator. Eficienta transformatorului este de 90%. Pentru funcționarea corectă a transformatorului, cabina de temperatura a aerului nu trebuie să depășească 40°C. Pe timp de vara, temperatura maximă de schimb al aerului este de 30°C. Transformatorul foloseste 10% din puterea sa nominală ; adica, 30 kW. În kcal/h, aceasta se ridică la 0,86 × 30000 sau 25800 kcal/h. Diferența de temperatură, T, este de 40 - 30 sau 10°C. Prin urmare, rata schimbului de aer de volum este:

	PIERDEREA DE CALDURA A OAMENILOR SAU A SISTEMELOR DE LUMINA
	Adulti in stare de repaus	100kcal/h
	Adulti lucrand normal	120kcal/h
	Adulti lucrand din greu	140-200 kcal/h
	Copii	60kcal/h
	Lampa	4÷6 kcal/h
	Lampa incandescenta	1 kcal/h
	Lampa cu doua capete	0,6÷0,8 kcal/h

Alte articole: