Oferte speciale | Showroom | 0722.765.243

Proiectarea ventilatiei mecanice si a aerului conditionat

PROIECTAREA VENTILATIEI MECANICE / INSTALATII DE AER CONDITIONAT

2.11 Cerinta va fi indeplinita daca furnizarea se face cu scopul de a proteja livrarile de aer proaspat de contaminari daunatoare sanatatii. Grilele de introducere aer pentru sistemele de ventilatie nu trebuie sa fie amplasate jos, unde acestea pot extrage aer contaminat.

2.12 Orientarea privind masurile de design pentru a evita contaminarea legionelozei, incluzand caracteristici de design ce nu sunt legate de ventilatia cladirii, este prevazuta in HSE Controlul legionelozei. Relevante sunt punctele 71 si 89.

2.13 Orientarea privind circularea aerului in aer conditionat si sisteme de ventilatie mecanice este dat in HSE Locul de Munca (sanatate, siguranta si bunastare) Regulamentele 1992 Codul Aprobat al bunelor practici si Orientarea L24, relevant este alin 32.

Abordari alternative

2.14 Ca o alternativa la alineatele 2.11 - 2.13 cerinta va fi indeplinita:
a. urmand recomandarile relevante ale BS 5720: 1970 Cod de practica pentru ventilatie mecanica si aer conditionat in cladiri. Relevante sunt clauzele 2.3.2, 2.3.3, 2.4.2, 2.4.3, 2,5, 3.2.6, 3.2.8 si 5.5.6; sau
b. urmand recomandarile relevante ale CIBSE B Ghidul de instalare si datele echipamentelor. Sectiunile relevante sunt B2 ventilatie si aer conditionat (cerintele) si B3 ventilatie si aer conditionat (sisteme, echipamente si de control).

SECTIUNEA 601 LOCATILE CE CONTIN O BAIE SAU UN DUS

601-01 DOMENIUL DE APLICARE

601-01-01 Cerintele specifice din prezenta sectiune se aplica locatiilor care contin bai, dusuri, precum si zonele inconjuratoare. Acestea nu se aplica in facilitatile pentru cazuri de urgenta, in zone industriale si laboratoare. Pentru locatii care contin de bai sau dusuri pentru tratament medical, sau pentru persoanele cu handicap, pot fi necesare cerinte speciale.

601-02 CLASIFICAREA ZONELOR

601-02-01 Aceste cerinte se bazeaza pe dimensiunile a patru zone: zona 0, zona 1, zona 2 si zona 3. Zonele se stabilesc tinandu-se cont de ziduri, usi, partitii fixe si etaje, unde acestea limiteaza aria zonei. Cifrele 601A si 601B sunt exemple de zone.

Zona 0 este zona interioara din baia cu cada sau bazin. Intr-o locatie care contine un dus fara un bazin, zona 0 este limitata de podea si de o suprafata inalta, la peste 0.05m de podea. In acest caz:
(i) in cazul in care capul de dus este demontabil, zona 0 este limitat de o suprafata verticala, cu o raza de 1,2 m pe orizontala de la priza de apa la perete, sau
( ii) in cazul in care capul de dus nu este demontabil, zona 0 este limitata de suprafata verticala cu o raza de 0,60 m de la capul de dus.

Zona 1 este limitata de:
(i) suprafata superioara din zona 0 și suprafata orizontala la 2,25 m deasupra podelei; si
(ii) (a) de catre suprafata verticala a tubului de baie sau dus si include spatiul de sub cada de baie sau dus si este accesibila fara a se folosi de un instrument, sau (b) pentru un dus fara bazin si cu, cap demontabil, suprafata verticala cu o raza de 1,2 m de la priza la perete, sau (c) pentru un dus fara un bazin si cu un cap de dus, care nu este demontabil, suprafata verticala cu raza de 0,60 m de la cap de dus.

Zona 2 este limitata de:
(i) o suprafata verticala exteriorara fata de zona 1 si paralel cu planul vertical care e de 0.60m exteror fata de zona 1; si
(ii) podea si de suprafata orizontala aflata la 2.25m deasupra podelei. in plus, in cazul in care inaltimea tavanului este mai mare de 2,25 m, spatiul de deasupra zonei 1 pana la tavan sau o inaltime de 3,0 m deasupra podelei, se incadreaza in zona 2.

Zona 3 este limitata de:
(i) suprafata verticala externa zonei 2 si paralela cu planul vertical de 2,40 m extern zonei 2, si
(ii) podea si de suprafata orizontala aflata la 2.25m deasupra podelei. In plus, in cazul in care inaltimea tavanului este mai mare de 2,25 m, spatiul de deasupra zonei 1 pana la tavan sau o inaltime de 3,0 m deasupra podelei, se incadreaza in zona 3.

601-05 APLICAREA MASURILOR DE PROTECTIE IMPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE

601-05-01 In zona 0, protectie de catre SELV la o tensiune nominala (U°) fara sa depaseasca 12 V rms. a.c. Este permis ca surasa de siguranta sursa sa fie instalata in afara zonelor 0, 1 si 2.
601-05-02 Masurile de protectie impotriva obstacolelor (Regulamentul 412-04) si plasarea inacesibila (Regulamentul 412-05) nu sunt permise.
601-05-03 Masurile de protectie locatia aerului izolant (Regulamentul 413-04), (Regulamentul 413-05) nu sunt permise.

SELECTIE DE MONTAJ AL ECHIPAMENTULUI 601-06, NORME COMUNE SI INFLUENTE EXTERIOARE

601-06-01 echipamentele electrice trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie:

Zona Gradul de protectie necesar
echipamantului de instalatie
Unde jeturile de apa au
posibilitatea de a fi folosite
pentru a curata (bai sau dusuri)
Zona 0 IPX7 sau daca echipamentul
nu este codat IP
IPX7 sau daca echipamentul
nu este codat IP
Zona 1 IPX4 sau daca echipamentul
nu este codat IP
IPX5 sau daca echipamentul
nu este codat IP
Zona 2 IPX4 sau daca echipamentul
nu este codat IP
IPX5 sau daca echipamentul
nu este codat IP
Zona 3 Se aplica reguli generale
IPX5 sau daca echipamentul
nu este codat IP

601-09 CURENT FIXAT - UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI

601-09-01 In zona 0, doar curentul fixat, ce poate fi in mod situat doar in Zona 0, poate fi instalat si trebuie sa fie adecvat pentru conditiile din zona respectiva.
601-09-02 Alte echipamente care pot fi in mod rezonabil situate in zona 1, cu conditia ca:
(a) sa fie adecvat pentru conditiile din zona respectiva.
(b) Furnizarea de circuit in plus sa fie protejat de curent rezidual cu dispozitiv de protectie (1 Δ n), nu mai mare de 30 mA, in conformitate cu Regulamentul 412-06.
601-09-03 urmatoarele cerinte nu se aplica pentru curentul fixat, folosind echipamente furnizate de SELV in functie de conditiile de 411-02 si regulamente 601-03-02. Urmatoarele echipamentele pot fi instalate in zona 2, daca aceasta este adecvata pentru utilizarea in zona respectiva:
(i) un ventilator in conformitate cu standardele relevante.

Exemple de dimensiuni ale zonelor fig. 610 A & 610 B

Vedere in plan

Vedere de sus

TIPURI INDUSTRIALE

Exista diverse modalitati de a calibra un sistem de ventilare industriala. Cel mai simplu si cel mai utilizat este asa-numitul sistem de "pierdere constanta de incarcatura", in care pierderea incarcaturii per metru liniar sa fie pastrata constant pentru toate canalele. Diversele ramuri ale canalelor trebuie sa fie, ca dimensiune, in functie de capacitatea debitelor specifice, astfel incat toate incarcarile specifice sa ramana constanta (ca in retelele de joasa presiune care au structuri simetrice). Formula de calcul a pierderilor de incarcare intr-o sectiune transversala rotunda, de viteza scazuta a aerului este urmatoarea:

p = 3,9 x f x (LD1.22) V1.82 in cazul in care:
p = pierderea de incarcare exprimata in Pa
f = coeficientul suprafetei interna a canalelor (0.9 este pentru foaie de metal)
L = lungimea in metri a canalelor tip plinta
D = diametrul canalelor tip plinta
V = viteza din canale in m / s

Sa luam, de exemplu, sistemul cu aspect simetric prezentat in Fig. 11, si sa presupunem ca este necesar un debit al aerului de 1300 m3/h, impartit dupa cum urmeaza:

B = 200 m3 / h
D = 500 m3 / h
C = 300 m3 / h
E = 300 m3 / h

Cu o constanta incarcatura pierdere de 0,8 Pa/m (Pascal/metru liniar de canal), sa stabilim lungimi diferite sectiuni de canale: 1,2,3,4,5,6,7.
Aplicarea debitului de aer dorit si viteza aerului din exteriorul canalelor, astfel se poate calcula diametrul necesar pentru fiecare sectiune a sistemului. Deoarece nu este fezabil sa utilizati canale ce se intersecteaza si care au diametre diferite (de regula, atunci cand se efectueaza instalatii de ventilatie, anumite dimensiuni trebuie sa fie respectate), sa presupunem ca acest sistem trebuie sa fie instalat intr-un spatiu cu un plafon maxim admisibil, zona de 250 mm. Acum, trebuie sa se defineasca diametrele echivalente, folosind 250 mm ca dimensiune maxima. Acum, mergand la tabelul cu diametre echivalente aratat aici - care se bazeaza pe conceptul conform caruia un anumit dreptunghi din canale poate fi considerat ca fiind echivalent cu o runda de canale tip plinta de un anumit diametru - ne putem defini aceasta ultima variabila in sistem. Toate valorile obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos. Acestea trebuie sa includa diferitele componente si masuratori, care vor fi folosite pentru a realiza sistemul (a se vedea tabelul).

Tabel de instalatii
Sectiunea
q (m3/h)
Lungime
(m)
Diametru
(mm)
P (Pa)
Diametrul
Echi.(mm)
Canal A+B
(mm)
(l/s)
1
1300
10
480
8
482
250x850
360
2
1100
10
450
16
457
250x750
305
3
800
10
420
24
429
250x650
220
4
300
20
280
40
273
250x250
85
5
200
20
250
24
244
250x200
56
6
300
30
300
40
299
250x300
85
7
500
5
370
28
381
250x500
140

SFATURI GENERALE DE INSTALARE

O sectiune de canale drepte (sau o amortizorul de zgomot) ar trebui sa fie instalate la intrarea si iesirea Extragatorului pentru a reduce la minim pierderea de eficienta datorita turbulentelor debitului de aer. Minimele recomandate pentru lungimile sectiunii sunt simple 1 x diametrul portului de iesire din priza si 3 x diametrul portului de intrare in priza. Aceste sectiuni nu trebuie sa contina filtre sau alte parti ale sistemului. Diametrul circular corespunzator pentru canale rotunde sau dreptunghiulare pot fi calculate utilizand urmatoarea formula:


H = Inaltimea
B = latimea
D = diametrul

EXTRACTORI INDUSTRIALI PENTRU ELIMINAREA EXCESULUI DE CALDURA

Pentru utilizarea extractorilor este de preferat re-stabilirea conditiilor climaterice, care au fost modificate de caldura. Cand temperatura creste intr-o camera unde oamenii lucreaza, conditiile de munca sunt modificate, iar acest lucru poate avea un efect negativ asupra eficientei productiei. Cand proiectare a unui sistem de aerisire pentru scadere a temperaturii camerei, numarul necesar de modificari ale aerului in raport cu cantitatea de caldura pentru a fi dispersate, trebuie sa fie determinata. Primul lucru de facut este sa identifice cauza de cresterea temperaturii, precum si orice alti factori care ar putea fi implicati.

CUM SE CUANTIFICA SURSA CALDURII

Practic, cei doi factori de luat in considerare sunt:
1) Caldura produsa de ocupantii camerei
2) Caldura produsa de elemente ca utilaje, motoare, transformatoare, lumini, etc
Urmatorul tabel ofera valorile pentru sumele de caldura produse de catre echipamentele de iluminat si de masini electrice

EFICIENTA MASINILOR ELECTRICE
Eficienta
Pierderea de caldura
Monitoare electrice 70-95%
5-30%
Transformatoare 90%
~10%
Redresoare 80-97%
2,5-20%
Alternatoare
2-23%

CUM SE DETERMINA VALOAREA SCHIMBURILOR DE AER NECESARE PENTRU A ELIMINA EXCESUL DE CALDURA

Odata ce sursa de caldura a fost determinata, caldura dispersata in camera trebuie sa fie cuantificata, tinand cont de faptul ca fiecare watt consumat corespunde cu aproximativ 0,86 kcal/h. Schimbarile de aer necesare pentru a modifica rata de dispersie a aceastei calduri este calculata pe baza totala de caldura dispersata in kcal, folosind urmatoarea formula:

Unde:

T este temperatura maxim admisibila, diferenta dintre temperatura de camera si de schimbul de aer.
Un exemplu de calcul: Un transformator de 300w este instalat intr-o cabina de transformator. Eficienta transformatorului este de 90%. Pentru functionarea corecta a transformatorului, cabina de temperatura a aerului nu trebuie sa depaseasca 40°C. Pe timp de vara, temperatura maxima de schimb al aerului este de 30°C. Transformatorul foloseste 10% din puterea sa nominala ; adica, 30 kW. In kcal/h, aceasta se ridica la 0,86 x 30000 sau 25800 kcal/h. Diferenta de temperatura, T, este de 40 - 30 sau 10°C. Prin urmare, rata schimbului de aer de volum este:

PIERDEREA DE CALDURA A OAMENILOR
SAU A SISTEMELOR DE LUMINA
Adulti in stare de repaus
100kcal/h
Adulti lucrand normal
120kcal/h
Adulti lucrand din greu
140-200 kcal/h
Copii
60kcal/h
Lampa
4-6 kcal/h
Lampa incandescenta
1 kcal/h
Lampa cu doua capete
0,6-0,8 kcal/h

Alte articole: